ONU a declarat anul 2025 ca fiind Anul internațional al științei și tehnologiei cuantice. Anul însă a depășit așteptările, surprinzând, în bine și-n rău. Așa cum probabil era de așteptat.
În Sănătate, au fost evoluții privind editarea genelor cu tehnologia CRISPR, cu evoluții în cazuri de metabolism și de cancer. S-a aprobat vaccinul anti-HIV și un spray revoluționar antialergii. În neurologie, un vaccin promite reducerea riscului de Alzheimer. În Spațiu, s-a descoperit o nouă lună a Uranusului și o gaură neagră renăscută. Oamenii au aprins focul cu 350.000 de ani mai repede decât s-a crezut. Sunt evidențe ale unui fost ocean pe Marte. Tehnologia ne ajută. Și ne apasă. AI ajută enorm în descoperiri științifice. S-au făcut inovații și în materie de stocare de energie și de materiale care să ajute capturarea de dioxid de carbon. Chiar Nobelul pentru chimie s-a dat pentru inovații în colectarea apei și capturarea carbonului.
De altfel, Wikipedia a sintetizat un calendar al descoperirilor din 2025, din care sintetizăm:
IANUARIE
Pe 2 ianuarie, într-o carieră din Anglia s-au găsit cele mai multe urme fosile de dinozauri găsite vreodată în Regatul Unit. Pe 3 ianuarie, avem descoperirea unei noi clase de anticorpi antimalarie. Pe 8 ianuarie, avem publicată o hartă a localizării proteinelor în celulele umane. Pe 10 ianuarie, un raport de mediu arată că 2024 a fost primul an în care se depășește limita de 1,5 °C de încălzire a Terrei.
FEBRUARIE
Pe 13 februarie, Universitatea Cambridge anunță crearea unui reactor solar care extrage CO2 direct din aer și îl transformă în combustibil. Pe 28 februarie, se anunță un dispozitiv electronic numit „e-Taste”, dezvoltat de Universitatea din Ohio, capabil să reproducă percepția gustului.
MARTIE
Pe 2 martie, compania americană Firefly Aerospace aterizează cu succes o misiune pe Lună, livrând tehnică pentru studierea interacțiunilor dintre vântul solar și câmpul magnetic al Pământului. Pe 10 martie, un studiu constată că poluarea cu microplastice reduce fotosinteza la plante și alge cu până la 12%, ceea ce duce la pierderi anuale de alimente estimate la 110-361 milioane de tone de culturi și până la 24 milioane de tone de fructe de mare. Pe 18 martie, Universitatea Cambridge dezvăluie că oamenii moderni provin din cel puțin două populații ancestrale care s-au separat și apoi s-au reunit în urmă cu 300.000 de ani. Pe 27 martie, ediția nouă a Listei roșii cu specii amenințate arată că aproape o treime dintre speciile de ciuperci se confruntă cu dispariția, din cauza defrișărilor și a extinderii terenurilor agricole.
APRILIE
Pe 2 aprilie aflăm de cel mai mic stimulator cardiac din lume, capabil să încapă în vârful unei seringi și să fie injectat neinvaziv în organism, de la Universitatea Northwestern, SUA. Dispozitivul poate fi făcut să se biodegradeze. Pe 16 aprilie, se raportează o nouă metodă de generare a electricității din apa de ploaie care cade, convertind peste 10% din energia apei în electricitate.
MAI
Pe 14 mai, cercetătorii care studiază cimpanzeii din Uganda au observat că nu doar își tratează propriile răni, ci și îngrijesc rănile altora. MIT publică un raport detaliat privind amprenta energetică a AI. Unele modele necesită echivalentul funcționării unui cuptor cu microunde timp de o oră pentru a produce cinci secunde de video. Un studiu clinic major, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, arată că suplimentele cu vitamina D pot reduce îmbătrânirea biologică, putând adăuga trei ani la durata de viață.
IUNIE
Pe 5 iunie, o echipă internațională de astronomi a lansat cea mai mare hartă a Universului, catalogând aproape 800.000 de galaxii și acoperind 13,5 miliarde de ani de istorie cosmică. S-a făcut prin programul COSMOS-Web al telescopului James Webb.
IULIE
Pe 2 iulie, aflăm că dispariția pădurilor tropicale în timpul extincției din Permian Triasic, de acum 252 de milioane de ani, a fost cauza principală a încălzirii globale prelungite.
AUGUST
Pe 5 august – Un studiu recent arată că oamenii de știință au reușit să creeze hidrură de aur, un compus al aurului cu hidrogen, prin combinarea celor două elemente în condiții de presiune și temperatură extrem de ridicate. Pe 7 august, Open AI lansează GPT-5, o versiune nouă și îmbunătățită.
SEPTEMBRIE
Pe 5 septembrie, chimiștii de la Universitatea din Copenhaga produc un nou material numit BAETA din sticle de plastic vechi. Acesta poate capta CO2 din aer. Pe 6 septembrie, cercetătorii de la Consiliul pentru Cercetare Medicală afirmă că grăsimea viscerală accelerează îmbătrânirea inimii prin întărirea țesuturilor, o descoperire făcută cu ajutorul inteligenței artificiale și al scanărilor. În schimb, grăsimea de la șolduri și coapse poate proteja inima femeilor.
OCTOMBRIE
Pe 3 octombrie, oamenii de știință de la Universitatea din Columbia Britanică și Avivo Biomedical efectuează primul test pe oameni al unui tratament enzimatic care transformă un rinichi donat într-unul compatibil cu toate grupele sanguine. Pe 29 octombrie, avem publică descoperirea a zeci de noi specii marine în oceanul Antarctic, printre care și un burete carnivor.
NOIEMBRIE
Pe 3 noiembrie, testele arată că ghețarul Hektoria din Antarctica a suferit cea mai rapidă retragere dintre toți ghețarii din istoria modernă, aproape 50% din acesta dezintegrându-se în doar două luni. Pe 14 noiembrie, cercetători de la Institutul de Editare Genică Christiana raportează că dezactivarea genei NRF2 cu CRISPR poate inversa rezistența la chimioterapie în cazul cancerului pulmonar, încetinind creșterea tumorii.
DECEMBRIE
Pe 2 decembrie, MIT raportează prima sinteză completă a verticilinei A, un compus fungic descoperit în urmă cu 50 de ani, un agent anticancerigen în special pentru tratarea tumorilor cerebrale agresive. Pe 15 decembrie, cercetătorii de la universitățile Pennsylvania și Michigan creează cei mai mici roboți autonomi programabili, cu dimensiunile de doar 200 x 300 x 50 micrometri. Cercetătorii de la Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Japonia raportează că o bacterie intestinală izolată de la amfibieni și reptile poate elimina complet tumorile colorectale la șoareci după o singură doză intravenoasă. Bacteria se acumulează selectiv în țesutul tumoral, combinând uciderea directă a celulelor canceroase cu activarea imună. Pe 17 decembrie, un studiu sugerează că sistemele AI ar putea avea o amprentă de carbon echivalentă cu cea a orașului New York în 2025, în timp ce amprenta lor de apă ar putea fi în intervalul consumului global anual de apă îmbuteliată. La final, o observație. Sunt zece ani de când s-a descoperit oficial o armă redutabilă în medicină… încă nefolosită. Postul/Foamea. Autofagia a fost recompensată cu Nobel pentru Medicină în 2016, acordat biologului Yoshinori Ohsumi pentru descoperirea mecanismelor prin care celulele își reciclează propriile componente, pentru combaterea bolilor precum cancerul, infecțiile, neurodegenerarea (Parkinson) și diabetul. A doua observație. La nivel de vulg, de amatori, AI-ul face mai mult rău decât bine. Viitoriul ne va spune!
Anunțuri gratuite din Maramures
