IMPORTANT – Ce s-a schimbat în 2025 față de 2024 în finanțele Primăriei Baia Mare: detalii despre ponderea funcționarării vs. dezvoltare, încasările din impozite, datoria publică, plățile restante – 2mnews

ANALIZĂ 2MNEWS. Scrierea de față este analiza comparativă financiară a anilor 2025 vs. 2024 a autorității publice locale din municipiul Baia Mare. Toate datele/procentele/sumele prezentate provin din documente oficiale asumate de edilul urbei, Ioan Doru Dăncuș, de directorul executiv al Direcției Economice, Carmen Pop, și de conducerea Direcției Taxe și Impozite, având grad de acuratețe/credibilitate de 100%.

 

Gradul de colectare al impozitelor

 

În 2025, Primăria Baia Mare a colectat 60,58% din impozitele pe proprietate programate la începutul anului. În termeni financiari, din cei 144 de milioane de lei (exact: 144.222.000 lei) estimați că vor fi încasați din impozitele pe proprietate, autoritatea a colectat în conturile Primăriei 87 de milioane de lei (exact: 87.369.632,47 lei). Deși procentul este unul în continuare contraperformant economic, se observă o creștere față de anul precedent, în 2024 Primăria municipiului reușind un grad de colectare de doar 53,97% (respectiv, din suma estimată, de 128.606.570 lei, a colectat 69.411.455,77 lei).

 

Gradul de colectare a impozitelor pe proprietate (clădiri, terenuri și mijloace de transport) este un indicator critic al sănătății financiare și al capacității administrative a unei autorități locale, fiind sursa principală de venituri proprii, o colectare eficientă reduce dependența primăriei de transferurile și subvențiile de la bugetul de stat. Pentru comparației, dacă în 2024 Primăria Baia Mare a avut un grad de dependență de bugetul de stat de 71,83%, în anul 2025 acesta a scăzut ușor, la 69,79%.

 

Din acești bani se finanțează serviciile publice și investițiile, fondurile fiind utilizate direct pentru întreținerea infrastructurii (drumuri, școli, parcuri), funcționarea aparatului administrativ și cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locală.

 

De asemenea, gradul de colectare al impozitelor poate reprezenta o condiționalitate pentru atragerea fondurilor nerambursabile și, cu certitudine, este un indicator de performanță administrativă (reflectând eficiența compartimentelor de specialitate și reducerea riscului de acumulare de dezechilibre bugetare), însă reprezintă și o echitate fiscală (un grad ridicat de colectare prevenind inechitățile dintre contribuabili, pentru că atunci când mulți cetățeni nu plătesc, pentru a compensa găurile bugetare povara fiscală crește pentru cei care se conformează).

 

Gradul de realizare a veniturilor proprii

 

Dacă în privința veniturilor totale o primărie depinde și de respectarea graficului alocărilor din bugetul de stat, în privința încasării veniturilor proprii pe care le estimează la începutul fiecărui an depinde doar de ea. Mai exact de modul în care e conceput bugetul (preponderent acesta este gonflat artificial pentru a repartiza bani pe cât mai multe investiții publice, deși se știe că estimarea nu va putea fi realizată – implicit, în urma corecțiilor bugetare din cursul anului, investițiile respective rămân pe hârtie).

 

În 2025, Primăria Baia Mare a avut un grad de realizare a veniturilor proprii de 76,09%, un procent ușor mai scăzut decât cel din 2024 (77,40%). În termeni financiari, administrația locală a estimat că va încasa venituri proprii de 487 milioane de lei (exact: 487.625.060 lei), dar a încasat faptic doar 371 milioane de lei (exact: 371.034.932,24 lei).

 

La nivel total, în 2025 Primăria Baia Mare a încasat (venituri proprii + venituri din bugetul statului) 688,75 milioane de lei (dintr-o estimare fantasmagorică de 1,28 miliarde de lei). Adică doar 53,79% față de estimarea de la începutul anului (comparativ, în 2024 procentul a fost mai mic, respectiv 50,40%). Dar să vedem câți din acești bani s-au cheltuit pentru funcționarea aparatului administrativ și câți pentru dezvoltare…

 

Funcționare vs. Dezvoltare

 

Eterna provocare a executivului unei autorități publice locale ar trebui să fie ponderea în buget a celor două secțiuni semnificative: Funcționare și Dezvoltare. Practic, tinderea spre performanță administrativă este strâns conectată de abilitatea executivului de a oferi servicii publice de calitate cu cheltuieli cât mai reduse, pentru a putea repartiza și faptic cea mai mare parte a bugetului local către dezvoltarea respectivei localități. 

 

În anul 2025, Primăria Baia Mare a consumat banii alocând 64,96% pentru Funcționare și 35,04% pentru Dezvoltare. Deși ponderea este în continuare dezechilibrată, se observă o reducere semnificativă a diferențelor dintre alocările pentru cele două secțiuni, în contextul în care în 2024 s-au alocat 79,33% pentru Funcționare și doar 20,67% pentru Dezvoltare. 

 

Din acest punct analitic edificator sesizăm o îmbunătățire a strategiei de repartizare a bugetului local, sigur departe încă de mereu clamatele poziții publice de la începuturile de an când executivul recită iresponsabil repartizări la 50% vs. 50%, sau (în timpuri trecute) de 40% vs. 60%. Deocamdată aici suntem: 65% din bani îi cheltuim pentru funcționarea administrației și 35% pentru proiectele de dezvoltare a urbei.

 

Datoria publică și plățile restante

 

Administrația din Baia Mare a închis anul 2025 cu o datorie publică de 5,81%, redusă față de anul 2024, când datoria publică a fost de 6,61%. Procentul este încă în termeni rezonabil în contextul legii (pragul maximal fiind de 30% din media veniturilor proprii realizate în ultimii 3 ani). 

 

Pentru cei mai puțin familiarizați cu termenii economici, din nou o explicație: datoria publică locală reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale unei unități administrativ-teritoriale (UAT), contractate de pe piețele financiare (respectiv credite bancare, credite de trezorerie, credite ale unei entități din subordine care au fost garantate de UAT – în cazul Primăriei Baia Mare, creditul extern al operatorului de apă-canal Vital – ș.a.m.d.).

 

În privința plăților restante însă, în 2025 Primăria Baia Mare a închis cu un minus semnificativ: circa 44,5 milioane de lei (exact: 44.496.419,59 lei). Suma este cu mult mai mare decât cea de la finalul anului 2024: 28,9 milioane de lei (exact: 29.919.188,53 lei).

 

Dacă vreți totuși să găsim ceva pozitiv în această informație negativă, în 2025 s-au redus arieratele, respectiv autoritatea locală a început să plătească datoriile mai vechi de 90 de zile. Dacă în 2024 suma arieratelor era de circa 9 milioane de lei (din totalul datoriilor), în 2025 aceasta a fost de 4,5 milioane de lei, fiind aproape înjumătățită. Practic, la finalul anului 2025, Primăria avea datorii mai vechi de 120 de zile (dar nu mai vechi de un an) în cuantum de 2,9 milioane de lei (față de 6,2 milioane de lei în 2024), iar datoriile mai vechi de 90 de zile totalizau 1,6 milioane de lei (față de 2,7 milioane de lei în 2024).

 

Cătălin VISCHI, Liviu DAMIAN