Eminescu este viu la granița dintre Maramureș și județul Satu Mare. În 15 ianuarie 2026, s-au împlinit 176 de ani de când s-a născut poetul-nepereche, omul-simbol care a creat, după decenii, ceea ce înseamnă Ziua Culturii Naționale.
An de an, cutezători iau drumul la pas către un loc de pelerinaj în memoria poetului neamului, situat, undeva, la granița județelor Maramureș și Satu Mare. Comja se numește, iar aici, cu litere inscripționate în istorie, militarii i-au scris numele lui Eminescu.
Acțiunea
Începem cu acțiunea celor care merg an de an la Comja.
„
Lume, lume! Drumeție culturală la orizont!
Asociația de Tineret, Turism și Ecologie Cutezătorii Munților, împreună cu Asociația Opaițul Rodnei, vă invită să vă alăturați în drumeția noastră tradițională, dedicată împlinirii a **176 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu**, pe **17 ianuarie 2026**.
*Loc de plecare:*
Vom porni din Seini, jud. Maramureș îndreptându-ne spre **Dealul Comja**, într-un loc emblematic, în apropierea unei păduri de pini plantați la ordinul generalului P. Ion cu mai bine de 100 de ani în urmă, plantația descriind la acel moment numele: **EMINESCU*, că un omagiu adus poetului național și operei sale remarcabile.
**Despre drumeție:*
*Pornire in traseu* ora 10.00
– **Durată:** 5-6 ore (dus-întors)
– **Dificultate:** medie, potrivită pentru toate vârstele
– **Participanți:** încurajăm în mod special copiii cu vârste peste 7 ani, însoțiți de adulți, dar și persoanele adulte cu o condiție fizică bună, echipate corespunzător pentru drumeția de iarnă.
**Pe Dealul Comja:**
Vom face o pauză de aproximativ o oră, care va include o masă și un program cultural.
Vă invităm să participați activ, așadar veniți pregătiți cu un cântec, o poezie sau o scenetă dedicată lui Eminescu – vom fi bucuroși să vă ascultăm!
**Participarea este GRATUITĂ*, pe bază de înscriere. Informații suplimentare vor fi transmise doar persoanelor înscrise, cu o zi înainte de eveniment.
**Înscriere:** [Accesați linkul pentru înscriere!](https://docs.google.com/…/1FAIpQLSejpshChEuWs3…/viewform)
*Transport:*
Transportul se face cu mijloace proprii ale participanților. Vă rugăm să ne informați în formularul de înscriere cu privire la locuri disponibile/nevoia de transport pentru a facilita organizarea din Satu Mare și din Baia Mare.
Costurile de transport vor fi suportate de fiecare participant individual. Opțiunea de transport feroviar este disponibilă din Satu Mare și Baia Mare, către gara Seini.
**Echipament necesar:**
– Bocanci
– Îmbrăcăminte adecvată sezonului rece (mănuși, căciulă, bandană, fular)
– Cremă de soare
– Rucsac individual (hrană pentru o zi, apă/termos cu ceai)
– Bețe de trekking (opțional)
Pentru detalii suplimentare, urmăriți evenimentul dedicat acestei drumeții.
Vă așteptăm cu drag să sărbătorim împreună valorile culturale naționale și frumusețea naturii! 
”, arată asociația Cutezătorii Munților.
Aria
Mai precis, pădurea cu pini Comja este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în aria județelor Maramureș și Satu Mare, pe teritoriul administrativ al orașului Seini și al comunei Racșa. Aria protejată aflată în „Dealul Comja” (o prelungire vestică a Munților Gutâi, grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali), reprezintă o zonă împădurită cu fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus), în al cărui perimetru, în anul 1939, la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, soldații armatei române, au plantat puieți de pin (Pinus sylvestris), molid (Picea abies) și brad (Abies), în forma numelui marelui poet român, Eminescu. Puţină lume ştie că la Seini, pe Dealul Comja, ”poarta cea mare de pătrundere în Ardeal”, jumătate pe raza județului Satu Mare și jumătate pe raza județului Maramureș, se află cel mai mare monument închinat poetului national al României, Mihai Eminescu. Mai precis este vorba de o inscripţie lungă de 100 de metri care poate fi văzută cel mai bine din avion.
Istoria acestui monument este fascinantă totul începând în anul 1939, când, la împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, ostaşii diviziei 20 infanterie conduşi de generalul Pion Georgescu au plantat conifere în forma numelui Eminescu pe versantul cu numele Domnul Comja. Armata condusă de generalul Georgescu Pavel Ioan (cunoscut drept generalul Pion) se află la Seini având 20.000 de soldați. Comandantul Diviziei 20 Infanterie de la Târgu Mureș a primit misiunea să conducă lucrările de construire a liniei de fortificații ”Carol I” la Poarta Someșului, adică mai multe șanțuri și un sistem care să apere România de trupele germane și horthyste. Prin ordinul Marelui Stat Major s-a pus în aplicare planul ”Maramureș”. Speriat de faptul că trupele germane și horthyste au invadat Cehoslovacia și că granița de nord a României era în pericol, șeful Marelui Stat Major a transferat de urgență Divizia 20 infanterie din Târgu Mureș, comandată de generalul de brigadă Georgescu Pavel Ioan, la Poarta Someșului, punctul de comandă fiind pe dealul Comja, la 650 m altitudine, punct strategic de unde se putea vedea întreaga zonă, dar mai ales înspre vest. El și-a îndeplinit misiunea, adică și-a pus la punct sistemul de fortificații, dar n-a mai fost nevoie de nicio luptă, jumătate din Transilvania fiind obținută de Ungaria horthystă prin Arbitrajul de la Viena. Totuși, cât timp a stat în Seini, generalul Pion s-a dovedit a fi foarte preocupat de activități culturale, cea mai îndrăzneață realizare a sa fiind ridicarea celui mai mare și original în același timp monument dedicat lui Mihai Eminescu: numele poetului scris din 10.000 de brazi, vizibil de la 10 kilometri, la 50 de ani de la moartea poetului național. Monumentul are circa 400 mp, o lungime de 116 m, o lățime de 32 m, mărimea unei litere fiind de 12/24 m. Între litere au fost puse pietre.
”Având la îndemână brațe de muncă suficiente (soldații Diviziei 20 — 20.000 de soldați), cei 10.000 de brăduți care aveau să formeze monumentul viu, au prins repede viață, scriind cu litere uriașe numele poetului în poiana de pe versantul de sud — vest al vârfului Comja, cota 650 m, vizibil de la peste 10 km, de pe cale ferată sau șoseaua Satu Mare — Baia Mare. Inscripția se vedea frumos din gara și piața Seinilor. Planul a fost judicios întocmit de un specialist, desenul original aflându-se la Arhivele Naționale din Baia Mare. Locul ales a corespuns din toate punctele de vedere. De pe acest vârf identifici ca într-un fund de căldare fiecare sat din pitoreasca Țară a Oașului, iar spre apus o largă privire ți se desfășoară pe larga deschidere a văii Someșului, până departe spre orașul Satu Mare, ale cărui turnuri apar zvelte la orizont în zilele senine de toamnă. Odată realizat acest monument Eminescu, dealul Comja urma să devină un căutat punct turistic”, a precizat istoricul Muzeului Județean, Claudiu Porumbăceanu. Generalul Pion a explicat cel mai bine motivul pentru care a ridicat acest monument natural imens în memoria luceafărului poeziei românești. ”Expresiunea cea mai înaltă a poeziei românești trebuie să se bucure de un decor, de un spațiu nemărginit, de o contemplare înfocată, de aceea eu i-am căutat locul, la înălțime, pe muntele Gutinului, acolo într-un loc special, în defileul Someșului, acolo în poarta cea mare de pătrundere în Ardealul nostru, la răsărit de Seini, și așa i-am determinat literele pe teren ca să se vadă numele lui scris întreg până în apusul îndepărtat. Această glorie a neamului, a adâncurilor rezervelor noastre sufletești, fecund și generos, trebuia legat de pământul țării și eu am făcut-o prin brazi. Bradul este dintre arborii pământului cel mai îndrăzneț, cel mai armonios, și dintre acei arbori ce nu se încovoaie, rămâne drept și e gata să protejeze piscurile pe care crește. Neperitoare fiind opera lui Eminescu și cinstirea lui trebuie să fie la fel!”, a scris generalul Pion, într-o scrisoare, potrivit istoricului Porumbăceanu. Noua administrație instaurată în Ardealul de Nord în cel de-al Doilea Război Mondial a ars și a tăiat brazii Eminescu, a făcut tot ce se poate ca inscripția să nu mai fie vizibilă. Cu toate acestea, în locul lor au răsărit mesteceni și s-a mai văzut din scris. În 1955 generalul s-a întors să își vadă opera și a căzut în genunchi, spunând: ”Acest monument va trebui să se păstreze fiindcă Eminescu ne-a veșnicit. El rămâne chiar dacă neamul o pieri”. Timpul și-a lăsat amprenta asupra păduricii. În 1964, localnicii au mai plantat 2.500 de molizi și pini și au mai curățat zona. În urmă cu 10 ani s-au mai făcut plantări. Astăzi, pădurea este în proprietatea orașului Seini și în administrarea Direcției Silvice Maramureș. Grupuri de iubitori de poezie mai urcă vara în drumeții, când mai sunt vizibile marcajele de trasee montane. Din satelit însă orice curios poate descoperi inscripția de la marginea pădurii, dar descifrabile sunt doar literele EMIN. Iar terminația ESCU se pierde în pădure și întinșii Carpați care încep din această poartă a Ardealului.
Anunțuri gratuite din Maramures