Eliminarea facilităților fiscale pentru persoanele cu dizabilități împinge și mai mult această categorie spre sărăcie. Pe lângă faptul că acest segment de populație nu are șanse reale pe piața forței de muncă, eliminarea scutirilor de taxe și impozite vine la pachet cu o povară financiară pe care multe dintre aceste persoane nu o vor putea susține. Asociațiile de profil din România au avut reacții dure cu privire la aceste schimbări și trag un semnal de alarmă.
„Adoptarea pachetului de măsuri fiscale care elimină facilități esențiale pentru persoanele cu dizabilități marchează un moment profund îngrijorător pentru respectarea drepturilor omului și pentru angajamentele asumate de România la nivel european și internațional. Într-un context în care persoanele cu dizabilități se confruntă deja cu bariere majore în accesul la educație, locuri de muncă adaptate, transport, servicii medicale și instituții publice, eliminarea scutirilor de impozit pentru locuințe, terenuri și mijloace de transport nu reprezintă o reformă fiscală echitabilă, ci o penalizare directă a unei categorii care nu beneficiază de șanse reale de incluziune socială și profesională. Facilitățile fiscale recent eliminate nu au fost niciodată privilegii. Ele au reprezentat mecanisme minime de compensare într-un sistem care, de peste 15 ani, nu a reușit să implementeze coerent legislația privind accesibilizarea, ocuparea forței de muncă și integrarea persoanelor cu dizabilități. În lipsa acestor mecanisme, multe persoane sunt împinse spre sărăcie, dependență și excluziune, cu un impact direct asupra demnității și autonomiei lor”, a declarat Arabela Acălinei, președinte Asociația Neuro Move CMT.
Asociațiile de profil spun că guvernanții nu au analizat în profunzime impactul pe care aceste măsuri fiscale îl vor avea asupra vieții cotidiene a persoanelor cu dizabilități.
„Impactul bugetar al acestor măsuri este marginal, în timp ce impactul social este profund și de durată: pierderea locuințelor adaptate, limitarea severă a mobilității și creșterea costurilor individuale deja disproporționate pentru tratamente, terapii și dispozitive asistive. Adoptarea acestor măsuri, în pofida avertismentelor transmise de organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, indică un deficit major de dialog și de evaluare a impactului social real. Mai grav, discursul public care a însoțit procesul decizional a alimentat stigmatizarea persoanelor cu dizabilități, prezentând drepturi fundamentale drept «facilități excesive». În acest context, trag un semnal de alarmă în calitatea mea de reprezentant național și european al persoanelor cu dizabilități și al organizațiilor care le reprezintă. În timp ce la nivel european politicile publice consolidează protecția socială, autonomia și participarea activă, în România asistăm la un proces tacit de degradare sistemică a drepturilor, care împinge persoanele cu dizabilități tot mai aproape de sărăcie extremă, dependență și dispariția din viața socială și economică”, a mai precizat Arabela Acălinei.
Anunțuri gratuite din Maramures
